INTERVIU VIDEO | Ana Maria Brânză-Popescu revine în competiţie: "Trebuie să ascult această voce interioară care m-a ghidat până acum şi m-a ghidat bine. Chiar şi când doare - este un cerc vicios care te ţine acolo"

14 oct 2017 803 afişări Comentează şi tu Scrima
INTERVIU VIDEO | Ana Maria Brânză-Popescu revine în competiţie: "Trebuie să ascult această voce interioară care m-a ghidat până acum şi m-a ghidat bine. Chiar şi când doare - este un cerc vicios care te ţine acolo"

Ana Maria Popescu (33 de ani) şi-a anunţat, marţi, revenirea în competiţiile internaţionale de scrimă, după o pauză de mai bine de un an luată o dată cu aurul câştigat cu echipa României de spadă la Jocurile Olimpice de la Rio. Pe 11 august 2016, Ana Maria şi-a unit forţele cu Simona Gherman, Simona Pop şi Loredana Dinu şi a reuşit să îi facă pe organizatorii brazilieni să dea 'play' imnului României. A fost singurul aur pentru România la Rio. Unul tras şi smuls cu emoţii.

După "opt luni de căutări", Ana Maria Popescu şi-a dat seama că locul ei este încă în competiţii, a reluat antrenamentele şi a început să se gândească la următorul concurs. A mers în cantonament la Craiova, a tras cu adversare, a tras din greu şi este gata să vadă - cum s-a schimbat scrima în anul competiţional pe care l-a ratat, cum se poate readapta, cum va arăta, din nou, asaltul ei iute pe planşă.

Ajutată şi de faptul că antrenorul craiovean Dan Podeanu a decis să meargă mai departe şi să pună umărul la ore nesfârşite de antrenament şi cantonamente alături de ea, visând la faptul că ale ai colege o vor urma înapoi pe planşă, aşa cum au mai făcut-o şi după Londra, când doar ea nu a atârnat spada în cui, Ana Maria este gata pentru prima etapă de Cupă Mondială a sezonului, de la Tallin, din Estonia (20-22 octombrie 2017). Acolo îşi va face revenirea oficială în competiţie. Iar cuvintele antrenorului, de întâmpinare în sală, îi răsună în ureche - "uită ce ai fost. Acum eşti doar o sportivă clasată pe locul 71 care îşi doreşte să ajungă sus".

De unde vine motivaţia în această nouă etapă a carierei?
Cred că motivaţia vine de aici, din interiorul meu, pentru că asta simt să fac - în primul rând. Nu îmi spune nimeni, nu mă motivează neapărat obiectivele îndrăzneţe. Simt că încă este locul meu acolo şi trebuie să ascult această voce interioară cumva - care m-a ghidat până acum şi m-a ghidat bine.

"Nu voi accepta să rămân prea mult pe locul 71"

Ce ţi-a lipsit cel mai mult?
Cred că emoţia. Cred că emoţia competiţiei. Este un sentiment - chiar şi atunci când nu îţi iese, măcar poţi să trăieşti acel lucru şi e - wow! Nu se poate explica în cuvinte. Bineînţeles - emoţia atunci când urci pe podium este senzaţională. Dar tot ce se întâmplă - şi atunci când doare, este cumva un cerc vicios care te ţine acolo. Cel puţin asta mi se întâmplă mie!

Tu eşti obişnuită să tragi cu acea presiune a numărului unu şi cu acea ţintă pe care şi-o fixează toate adversarele, de a te învinge. Cum crezi că va fi acum şi cum crezi că vei fi privită de adversare, acum, când eşti 71?
Nu ştiu. Va fi o experienţă nouă pentru mine, sper că mă voi descurca. Cumva, mă bucur că nu mai am acea presiune pe umerii mei, fiindcă mă bucur altfel de această experienţă, de scrimă, de tot ce se întâmplă acolo. Cumva, îmi voi găsi motivaţia. Nu voi accepta să rămân prea mult pe locul 71.

Îţii aminteşti ziua în care ai devenit prima dată numărul unu? Se compară emoţiile cu ceea ce trăieşti în momentul în care tragi într-o finală, pentru aur?
Cumva, nu am conştientizat atunci importanţa acestui număr unu. Ţin minte că eram la o competiţie la Budapesta şi tocmai o învinsesem în finală pe Sherraine Schalm - o sportivă din Canada care îmi pusese probleme ani la rând şi eram atât de entuziasmată că am reuşit să o înving, încât uitasem ce se întâmplă cu acel număr unu! N-am considerat că este atât de important pentru mine, la vremea aceea. Ulterior mi-am dat seama de fapt că această consecvenţă, practic, mi-a adus acel număr unu şi nu era vorba doar de o zi în care am fost bună. Nu, era un cumul de rezultate care m-au dus acolo.

Este greu să fii de ambele părţi ale baricadei - şi sportiv, şi oficial?
Din experienţa de pe planşă pot să aflu mai repede care sunt problemele cu care se confruntă sportivii şi antrenorii, sunt mai aproape de ceea ce se întâmplă în sala de scrimă şi, cumva, pot ajunge mai repede la părţile implicate. Şi pot să transmit mai departe mesajul lor, în primul rând. Încercăm, împreună cu colegii de la Federaţia Română de Scrimă să aducem un plus şi să mişcăm lucrurile în direcţia bună.

Ultima întrebare: ce a învăţat despre sine Ana Maria Brânză în această perioadă de pauză?
A învăţat, a învăţat foarte multe lucruri. Dar a învăţat că atât timp cât va putea - mai ales să facă sport de performanţă - nu va renunţa!

CV şi palmares

Data naşterii: 26 noiembrie 1984
Medalii la competiţiile majore: 52

  • 2 medalii la Jocurile Olimpice - aur cu echipa în 2016, argint la individual în 2008
  • 6 medalii la Campionatele Mondiale - două de aur, cu echipa (2010 şi 2011), un argint - cu echipa (2015), trei de bronz - cu echipa în 2013, la individual în 2002 şi 2011
  • 11 medalii la Campionatele Europene - şase de aur cu echipa (2006, 2008, 2009, 2011, 2013, 2015), una la individual (2013), trei de argint - una la individual (2008) şi două cu echipa (2012 şi 2013), una de bronz - la individual (2011)
  • 33 medalii în etapele de Cupă Mondială - 13 de aur, 10 de argint, 10 de bronz
Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.