Sandra Izbaşa vrea să-şi apere titlul la Londra 2012, în ciuda vârstei! 22 de ani şi o singură dorinţă! Citeşte un super interviu!

26 iul 2011 3275 afişări JO 2012

Sandra Izbaşa, singura campioană olimpică din gimnasticaeuropeană la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice, provine dintr-unsport în care la vârsta de 18-19 ani eşti considerat "bătrân", iarviaţa de cantonament şi antrenamentele care îţi măsurau zileleîntre concursuri sunt doar o amintire.

Exact peste un an, Sandra vrea să îşi apere titlul olimpic de lasol cucerit la Beijing. Va avea 22 de ani (n.r. - e născută pe 18iunie 1990) şi va trasa noi repere pentru gimnastica românească: vafi cea mai vârstnică tricoloră care concurează într-o competiţieolimpică şi a şasea în clubul select al gimnastelor ce auparticipat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice, după NadiaComăneci, Cristina Grigoraş, Lavinia Miloşovici, Gina Gogean şiSimona Amânar.

ProSport a vizitat-o pe Sandra la Izvorani, într-o zi obişnuită devară. Dubla campioană europeană din acest an de la Berlin ne-avorbit despre cum se simte "bătrâneţea" la 21 de ani, despremotivaţia de a concura la Londra şi surpriza pe care o pregăteştepentru Mondialele de la Tokyo, din toamnă.

Cum se simte Sandra Izbaşa la 21 de ani?

Majoră în America (râde). Nu e nicio diferenţă, e la fel ca la 20,ca la 19, sunt poate un pic mai matură. Nu mi se pare că aş fibătrână pentru gimnastică, dimpotrivă. Abia acum se maturizează ogimnastă şi în gândire, şi în elemente, se ajunge la un numărfoarte mare de repetări, se trece de stadiul de învăţare şi semerge pe şlefuire.

Cum împaci regimul de cantonament cu tentaţiilevârstei?

M-am obişnuit cu viaţa asta, nu e o problemă pentru mine. După cestai opt ani în cantonament, ce mai contează un an sau doi să stauîn acelaşi regim? În plus, nu e chiar atât de strict pe câtpare.

Înritm de "Tango Amore"

Vei avea 22 de ani la Londra...
Poate nici nu o să mă gândesc la asta. Nu contează câţi ani ai, cicum te menţii, dacă faci faţă cerinţelor antrenorilor, cât de multte mai ajută condiţia fizică. Poţi face gimnastică şi la 30 de ani,totul depinde numai de tine, de puterea ta de luptă, deambiţie.

Ai luat deja un aur olimpic, mai ai motivaţie pentru aldoilea?
Da, cu cât mai mult aur, cu atât mai bine (râde). Normal că astaîmi doresc, de-asta sunt în sală, la asta visez. Mă pregătesc cugândul la Londra, vreau să merg acolo pentru a-mi păstra titlulcucerit la Beijing. Când îţi doreşti să fii cel mai bun,întotdeauna există motivaţie.

Ce a însemnat să urci anul acesta pe podium după trei anişi o accidentare gravă?
Muncă, dorinţă, satisfacţia de după muncă şi o mică bucurie.

De ce mică? Sunt totuşi două medalii deaur...
Medaliile europene nu zic că nu sunt bune, pentru că muncesc pentruele şi sunt luate corect, dar eu sper la ceva mai mult, un aurmondial, olimpic.

Vei păstra melodia "Tango Amore" cu care ai luat aurul lasol şi la Mondiale?
Da. De fapt, va fi singurul lucru care rămâne.

În ce sens? Ce vei avea nou la Mondiale?
Totul. De la bârnă, sol, sărituri şi...

Vei face şi paralele?
Vom vedea. Ce pot să zic acum e că va fi o Sandra Izbaşa schimbatăradical. Nu am arătat până acum tot ce pot în concurs şi vreau cala Tokyo să fie o surpriză.

"Îmidoresc aur cu echipa la mondiale"

Care este lucrul pe care antrenorii ţi-l repetă tottimpul?

(râde) "Liniştită, Sandra!", pentru că eu în concurs am foartemultă energie.

Ai o medalie preferată?
Cea olimpică de la Beijing, datorită valorii sportive pe care oare, şi cele două de la Europenele din acest an, pentru că nu amcrezut niciodată că voi reveni, iar acestea mi-au dat impulsul de avisa la mai mult.

Care a fost cel mai urât moment de pânăacum?
Ratarea medaliei la CM din 2010, când am ieşit la o diagonală înafara covorului de la sol. A fost momentul în care mi-am zis că nuare rost să merg mai departe.

Îţi aminteşti ultimul compliment care ţi s-afăcut?
Acum, la Europene, după medalia de aur de la sărituri au venitmulţi: "Wow, nu credeam că o să revii aşa şi că o să poţi ajungeatât de sus la sărituri!".

Cum de ai crescut la sărituri?
Datorită domnului Bellu şi a doamnei Mariana, care au avutîncredere că pot face asta. Sincer, nici acum nu îmi vine să cred,pentru că ştiu că atunci când am zis că nu sar, nu sar. Dânşiimi-au spus: "Hai să încercăm, să vedem cum este!". Iar acum amajuns să îmbunătăţesc chiar a doua săritură.

Ce-ţi doreşti pentru Mondialele de la Tokyo?
Să facem întâi o echipă puternică, cu care să urcăm pe podium, deşieu aş îndrăzni să zic că vreau să urcăm pe prima treaptă, aur cuechipa şi sper să nu cer prea mult. Iar pe aparate, ce-o fi o fi!Cine îşi ţine emoţiile în frâu va câştiga, cine nu, maiîncearcă!

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.