SPECIAL | Riscăm să pierdem Euro 2020? Mai sunt 5 ani până la start şi România întârzie modernizările. Cel mai dificil tronson din A1, Sibiu - Piteşti, este în studiu de fezabilitate până în 2017

21 iun 2015 8834 afişări Comentează şi tu Special
SPECIAL | Riscăm să pierdem Euro 2020? Mai sunt 5 ani până la start şi România întârzie modernizările. Cel mai dificil tronson din A1, Sibiu - Piteşti, este în studiu de fezabilitate până în 2017
  • Principala promisiune a României din dosarul cu care Bucureştiul a candidat la organizarea Euro 2020, finalizarea Autostrăzii A1, este tot mai greu de indeplinit. Cel mai dificil tronson, Sibiu - Piteşti, este în studiu de fezabilitate încă 17 luni
  • Raportul UEFA prezenta handicapul României la capitolul infrastructură rutieră, însă dreptul de organizare a fost acordat graţie unor promisiuni făcute de autorităţi către forul fotbalistic european
  • O altă cerinţă importantă a celor de la UEFA, metroul până la Aeroportul Otopeni, se vrea finanţat şi din suprataxarea marilor poluatori

Luna septembrie 2014. La sediul UEFA, preşedintele Michel Platini ridica un cartonaş cu numele Bucureştiului între cele 13 oraşe care vor găzdui meciuri la Campionatul European din 2020, conform noului format adopatat de şefii fotbalului european. Pe Arena Naţională urmează să se dispute trei meciuri din faza grupelor competiţiei şi un joc din optimile de finală. Totuşi, pentru a fi luat în calcul atunci când au fost depuse candidaturile, Bucureştiul a făcut prin autorităţile centrale şi locale, dar şi prin şefii FRF, nişte promisiuni certe. Este vorba despre îmbunătăţiri ale infrastructurii rutiere, modernizări ale stadioanelor şi alte lucrări importante de consolidare sau reabilitare. 


Pentru a obţine dreptul de organizare a meciurilor de la Euro 2020, autorităţile din România şi-au luat angajamente serioase faţă de UEFA. A fost nevoie de promisiuni ferme pentru că raportul inspectorilor UEFA nu ar fi favorizat acordarea acestui drept Bucureştiului. Foto: UEFA

Cum sunau promisiunile: ”Vom avea circa 2.300 de kilometri de autostradă până în 2020”

La mai bine de jumătate de an după anunţul UEFA, România întârzie să aducă îmbunătăţiri la capitolele la care şi-a asumat responsabilitatea. O veste cu adevărat importantă în acest context a venit la începutul acestei săptămâni, atunci când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat printr-un comunicat de presă faptul că a fost semnat contractul pentru revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Piteşti. Tronsonul este cel mai important dintr-o Autostradă A1 esenţială pentru ca Bucureştiul să facă legătura cu Budapesta în contextul facilitării traficului rutier în perioada Euro 2020. 

Dumitru Mihalache, directorul de programe al FRF din acea perioadă, dezvăluia în toamna anului trecut date importante cu privire la organizarea Euro 2020 şi la felul în care UEFA a tratat România. ”S-au solicitat informaţii despre infrastructura de transport existentă şi cea care urmează să fie realizată până în 2020. Nu se cere o garanţie semnată în acest sens de autorităţi, însă din datele pe care le deţinem până în prezent, Bucureştiul va fi legat până în 2020 cu autostrăzi pe relaţia Vest, până în Nădlac, pe direcţia Nord-Vest, până la Oradea, şi Nord-Est, până la Iaşi şi apoi la graniţa cu Republica Moldova. În total vor fi circa 2.300 de kilometri de autostradă existenţi până în 2020”.


Planul Autostrăzii Piteşti - Sibiu prezintă un sector cu o lungime de 116,64 km, iar în versiunea veche a studiului de fezabilitate prevedea o valoare estimată a proiectului de 3,2 miliarde de euro. Foto: CNADNR


Studiul de fezabilitate costă 6,5 milioane de euro şi va fi finalizat în 2017

Anunţul CNADNR este cu atât mai important cu cât, la prima vedere şi privind exemplul dat de istoria recentă a construcţiilor de autostrăzi din ţara noastră, termenul acceptat în acord cu UEFA pare imposibil de atins. Potrivit CNADNR, contractul cu cei care se ocupă de studiu va avea o durată de implementare de 17 luni, adică până la finalul lui 2016, începutul lui 2017 dacă nu vor mai apărea alte întărzieri. Asta înseamnă că României îi va mai rămâne la dispoziţie o perioadă de cel mult 3 ani în care să construiască tronsonul de autostradă Sibiu - Piteşti, cea mai importantă şi greu de realizat porţiune din A3. Valoarea totală a contractului pentru reviziuirea/actualizarea studiului de fezabilitate este, potrivit CNADNR, de 29.075.308,91 lei fără TVA (circa 6,5 milioane de euro), finanţarea proiectului fiind asigurată din Fonduri de Coeziune şi de la Bugetul de Stat. Potrivit Hotnews, directorul CNADNR, Narcis Neaga, este optimist. ”Am solicitat prestatorului să înceapă cu sectoarele mai puţin dificile, astfel încât implementarea proiectului să se realizeze cât mai repede. În aceste condiţii, lucrările efective la Autostrada Sibiu - Piteşti ar putea începe în anul 2016. Acest proiect a fost identificat în Master Planul General de Transport ca fiind prioritate zero”, a spus acesta.

Structurile politice şi fotbalistice din România sunt suficient de sănătoase, iar dăruirea acestora este evidentă. Totuşi, investiţiile în infrastructura publică din jurul stadionului nu au fost elaborate în profunzime

extras din Raportul UEFA de Evaluare a Oraşelor Gazdă pentru Euro 2020


Raportul UEFA indica un handicap al României la capitolul infrastructură rutieră

Într-un raport făcut de specialiştii UEFA înainte de anunţarea oraşelor care au primit dreptul de organizare, Bucureştiul era caracterizat drept ”suficient de bine conectat de toate destinaţiile majore europene”, iar infrastructura rutieră era descrisă drept ”suficient de bună”. La prima vedere un dezavantaj în comparaţie cu alte oraşe importante, capitala României a primit dreptul de organizare graţie unor promisiuni cu caracter de garanţie pe care oficiali importanţi ai statului le-au făcut responsabililor UEFA. România şi-a luat angajamentul ca până la data în care Euro 2020 va debuta, Autostrada A1 să fie terminată. 

Marii poluatori sunt suprataxaţi pentru finanţarea liniei de metrou către aeroport

Autorităţile bâjbâie şi în planul de demarare a unui alt proiect esenţial la care România este încă restantă faţă de UEFA: construirea unei linii de metrou care să lege oraşul de Aeroportul Henri Coandă. Cea mai recentă veste cu privire la startul proiectului venea în finalul lunii aprilie 2015, atunci când Guvernul modifica o ordonanţă de urgenţă care permitea vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. Totul pentru a finanţa lucrările la Magistrala 6 de metrou.

Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate între ele de liniile de autobuz, iar numărul acestora trebuie sporit în mod considerabil”, se arată în raport. Totuşi, principala problemă este dată de faptul că nu există o linie de metrou care să lege oraşul de aeroport, iar în raport se arată faptul că „e în plan ca o nouă linie să fie construită pentru 2020”. Potrivit administratorul reţelei de metrou, citat de Ziarul Financiar, Magistrala 6 ar urma să fie pusă în funcţiune în 2017-2018, iar valoarea estimată a contractului va fi de 1,05 miliarde de euro, fără TVA. Problema apare din faptul că mai multe voci politice, printre care şi premierul Victor Ponta, şi-au exprimat îngrijorarea în trecut cu privire la eficienţa unei astfel de rute. „Sigur că e o chestiune modernă să ai legătură de metrou cu aeroportul, orice capitală are chestia asta, dar problema e să ai şi trafic, că, dacă n-ai trafic, ai băgat banii şi nu-ţi scoţi nici banii de întreţinere”, spunea Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor la finalul lui 2013.

Întrebat dacă România va reuşi să termine linia de metrou către aeroport până în 2020, aşa cum prevede angajamentul faţă de UEFA, fostul ministru al Transportului, Ioan Rus, spunea în luna aprilie că: ”Depinde cât de nemţi vom reuşi să fim. Pe Bucureşti - Otopeni în acest moment suntem în situaţia în care am avea o soluţie adevărată, să facem metrou Gara de Nord - Otopeni. Eu cred că ne va ieşi în următoarea lună toată documentanţia necesară, mai ales că acolo există şi proiect”.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.