Cine e cu adevărat Ceferin: investigaţia care l-a iritat pe misteriosul nou preşedinte UEFA. "Şi-a falsificat CV-ul şi calificările din fotbal". Slovenul ameninţă cu tribunalul

20 sep 2016 23935 afişări Comentează şi tu Special
Cine e cu adevărat Ceferin: investigaţia care l-a iritat pe misteriosul nou preşedinte UEFA. "Şi-a falsificat CV-ul şi calificările din fotbal". Slovenul ameninţă cu tribunalul 4 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/15731717/1/ceferincv.png

„UEFA - forul supervizat timp de 9 ani de unul dintre cei mai valoroşi şi mai charismatici fotbalişti din toate timpurile, Michel Platini, care s-a prăbuşit într-o spectaculoasă demonstraţie de vanitate – s-a îndreptat acum spre un avocat prea puţin cunoscut pentru a o conduce printr-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria sa”, a scris jurnalistul britanic Owen Gibson pentru The Guardian, miercurea trecută, imediat după ce Aleksander Ceferin, un sloven în vârstă de 48 de ani, a câştigat alegerile în faţa mult mai versatului olandez Michael Van Praag. Scorul a fost zdrobitor: 42-13. Printre susţinătorii lui Ceferin se numără federaţiile din estul Europei, printre care şi FRF, ţările scandinave, Germania, Italia şi Rusia. Susţinerea este copleşitoare şi surprinzătoare. De ce şi-au îndreptat aceste ţări sprijinul spre Ceferin? Cine este acest preşedinte de federaţie mică, devenit peste noapte şef la UEFA până în 2019?

Jurnaliştii din Slovenia nu se înghesuie să vorbească despre compatriotul lor, deşi acesta tocmai a devenit preşedintele forului european de fotbal. Unul dintre ziariştii specializaţi pe fotbal nu a răspuns întrebărilor trimise pe mail de ProSport. Un altul a vorbit, dar nu a dorit să-şi divulge identitatea. Al treilea, Uros Volk, spune:  

„Ceferin e un avocat de succes în Slovenia. A venit în federaţie de la un club de futsal, Litija, care este unul dintre cluburile de succes de aici. Ştie cum să conducă o organizaţie şi e o persoană foarte inteligentă. Trebuie să vă uitaţi la campania lui. Ţările din Scandinavia au fost primele care l-au susţinut, apoi au urmat est-europenii, italienii, nemţii. Campania lui a fost foarte, foarte deşteaptă. Federaţia slovenă era bine condusă şi înainte de venirea lui. De la numirea lui, însă, liga de fotbal din Slovenia a crescut în valoare, meciurile sunt la TV, iar federaţia a construit un centru de antrenament care este unul dintre cele mai moderne din Europa”.

Deşi în mandatul lui Ceferin, naţionala Sloveniei a căzut de pe locul 26 în clasamentul FIFA până pe poziţia 59, modelul sloven pare unul inspiraţional. Ceferin a venit la conducerea Federaţiei slovene din futsal în 2011, Răzvan Burleanu a câştigat alegerile la FRF în 2014, după ce a condus federaţia de minifotbal. Asta nu răspunde, însă, la întrebarea legată de secretul ascensiunii lor fulgerătoare. Contactat de Mediafax, Răzvan Burleanu a dat el însuşi o explicaţie, însă pentru descifrarea ei e nevoie de un cod cu o cheie necunoscută:

„În primul rând, am construit un profil ideal al candidatului care să îndeplinească atât obiectivele fiecărei asociaţii naţionale, cât şi obiectivele regionale. Apoi, am constatat că strategia reformatoare a domnului Ceferin propune un plan de acţiuni tranşante, fără de care fotbalul european nu poate progresa. Nu în ultimul rând, am fost convins că viziunea dumnealui propune un liant real între Estul şi Vestul fotbalistic european, aspect fundamental pentru dezvoltarea acestui fenomen sportiv la nivelul continentului”.

Răspunsul lui Burleanu nu este singular. Într-un comunicat comun dat publicităţii după alegerea noului preşedinte, federaţiile din Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia au anunţat: „Împărtăşim (n.red. – cu Aleksander Ceferin) aceleaşi valori puternice legate de viitorul fotbalului european. Avem acelaşi interes de a implementa anumite reforme şi avem o viziune comună legată de buna guvernare a fotbalului mondial”.

Limbajul prăfos de PR nu face lumină în privinţa succesului avocatului Ceferin. În declaraţiile pe care le-a dat în campania electorală, slovenul a vorbit despre anumite planuri, însă nu a oferit soluţii concrete:

  1. „ne vom ocupa în primul rând de problema Ligii Campionilor şi a discrepanţei dintre cluburi”
  2. „regulile de Fair-Play financiar trebuie întărite şi mai mult”
  3. „sunt multe lucruri de făcut în privinţa trucării de meciuri, siguranţei pe stadioane şi rasismului”

Cu aceste cuvinte, dar şi cu numeroase întâlniri şi discuţii de campanie rămase secrete, Ceferin a câştigat 42 de voturi, reuşind performanţa ca în doar cinci ani să ajungă preşedinte de federaţie mică, apoi membru în Comisia Juridică UEFA şi, în final, şef de for continental. Jurnaliştii occidentali au scris despre un „necunoscut” apărut din senin şi despre o conjunctură favorabilă, un val creat de scandalurile de corupţie recente din fotbalul mondial. Pe Ceferin, titulatura de „necunoscut” îl enervează la culme: „Nu am fost o persoană cunoscută în culise. Întrebaţi pe oricine din culise. Oamenii au încredere în mine. Nicio persoană din culise nu poate strânge 42 de voturi din toate părţile Europei”.  

Totuşi, ce altceva l-a mai recomandat pe Ceferin?

Despre noul preşedinte UEFA, presa occidentală a aflat că este căsătorit, are trei copii şi un birou de avocatură din care intenţionează să gestioneze bunul mers al UEFA, cel puţin pentru o perioadă. Ceferin, spun apropiaţii lui, urăşte sediul de sticlă de la Nyon. De asemenea, slovenul care vorbeşte fluent patru limbi are centura neagră în karate şi a traversat deşertul Sahara de cinci ori (de patru ori cu maşina şi o odată cu motocicleta).

Nimic altceva nu a mai transpirat din trecutul lui Ceferin până la finele săptămânii trecute când un grup de presă norvegian, format din jurnalişti independenţi care editează revista „Josimar”, a început să găsească piese lipsă din CV-ul noului preşedinte.

Ce este Josimar? Pe site, autorii au postat următoarea descriere: „Josimar nu scrie despre măririle de salarii, despre poziţia în clasament sau despre bârfe din preajma marilor staruri din fotbal. În loc de asta, revista vrea să-i arate cititorului ce este sub suprafaţă şi să-i prezinte istoria, cultura, sociologia din fotbal”.

Teoretic, scriu cei de la Josimar, pentru a putea fi ales preşedinte al Federaţiei slovene, Aleksander Ceferin avea nevoie de o experienţă de 5 ani în domeniul managementului din fotbal, aşa cum prevedea articolul 3 din Regulamentul electoral al federaţiei. La un an după alegerea sa, în 2012, articolul a fost schimbat, iar perioada a fost redusă la 3 ani. Pål Ødegård, Håvard Melnæs and Andreas Selliaas, adică jurnaliştii de la Josimar, susţin că nu au reuşit să intre în posesia textului de regulament din 2011, iar federaţia slovenă nu le-a răspuns la telefoane şi la mailuri.

ProSport a discutat cu mai mulţi jurnalişti sloveni care susţin, însă, că perioada de experienţă managerială de fotbal necesară pentru depunerea candidaturii era de 3 ani. Chiar şi aşa, Ceferin are probleme.

Conducător-fantomă la un club de futsal

În profilul prezentat pe site-ul UEFA înainte de alegerile de săptămâna trecută, Aleksander Ceferin se laudă cu experienţa din fotbal la trei entităţi. Potrivit profilului, slovenul „a manifestat pentru prima oară un interes pentru fotbal în 2005”, adică la vârsta de 37 de ani. Este anul în care Ceferin a devenit „membru executiv în conducerea clubului de futsal KMN Svea Lesna Litija”, se scrie în CV-ul preşedintelui UEFA.

Cum site-ul clubului era închis în momentul publicării articolului, jurnaliştii norvegieni au căutat pe pagina de Facebook a celor de la Litija. Prima referire la Ceferin datează din 2012, la un an după alegerea sa la Federaţia slovenă, dar nicăieri nu se scrie că slovenul a făcut parte din conducerea clubului. Jurnaliştii de la Josimar au contactat conducerea celor de la Litija, însă nu au primit niciun răspuns.

După apariţia articolului, un jurnalist turc, Cem Argun, – impresionat de investigaţia norvegienilor – a reuşit să găsească în înregistrările de pe archive.org componenţa comitetului de conducere al clubului, din 28 martie 2010. Pe lista celor 6 membri (foto, jos), conduşi de Samantha Tina Lovse, nu se află Aleksander Ceferin, cel care în CV a menţionat un rol executiv în conducerea clubului între 2005 şi 2011!

 

Jurnaliştii de la Josimar au discutat cu mai multe surse din Slovenia care au negat implicarea lui Ceferin la clubul de futsal. „Fără îndoială este un fals”, le-a transmis un oficial din fotbalul sloven, sub protecţia anonimatului.

 

Din nou fantomă. La un club de fotbal al avocaţilor

A doua experienţă din fotbal trecută de Ceferin în CV este cea de „membru în comitetul executiv de conducere de la FC Ljubljana Lawyers, o echipă de fotbal de amatori, formată din avocaţi, între 2005 şi 2011”. Jurnaliştii de la Josimar se întreabă de ce avea nevoie de un consiliu executiv de conducere o echipă care joacă fotbal de plăcere, duminica? Cum FC Ljubljana Lawyers nu a fost şi nu este afiliată Federaţiei slovene, presupusa experienţă a lui Ceferin nu are nicio valoare înaintea unor alegeri. Totuşi, Cem Argun a verificat pe archive.org şi a descoperit că în 2006 conducerea echipei era formată din Blaz Dove, David Kenda şi Luka Divjak.

Din nou, nici vorbă de Aleksander Ceferin, în ciuda referinţelor din CV.

Potrivit CNN, teoria conspiraţiei în cazul lui Ceferin este alimentată de faptul că un alt avocat sloven care a jucat pentru Ljubljana Lawyers, Tomas Vesel, a fost numit preşedintele Comisiei de Audit a FIFA – care supraveghează contabilitatea forului mondial – la două luni după construirea bazei de pregătire din Slovenia, unde FIFA a contribuit – ca şi în România – cu fonduri.

Al treilea fals: conducător la Olimpija Ljubljana

Cea mai importantă experienţă citată de noul preşedinte UEFA este, însă, cea de membru executiv în conducerea clubului NK Olimpija Ljubljana, între 2006 şi 2011. Potrivit jurnaliştilor norvegieni, clubul care a falimentat în 2004 a fost reînfiinţat în liga a cincea, sub numele de NK Bezigrad, şi a revenit prin promovări succesive până în prima ligă.

Preşedintele clubului din acea perioadă, Franci Zavrl, a devenit vicepreşedintele Federaţiei slovene, după alegerea lui Ceferin.

Teoretic, Ceferin era în conducere, însă Aljosa Veksic, ofiţerul de presă al clubului, a explicat pentru Josimar: „Domnul Ceferin ne-a ajutat pentru o scurtă perioadă să obţinem numele de Olimpija, în 2006, din calitatea de consilier legal extern, apoi a devenit membru în conducere în 2010”. Practic, actualul preşedinte al UEFA a ajutat clubul în hăţişul birocratic necesar pentru obţinerea unui brand.

Cem Argen a făcut o verificare pe internet a înregistrărilor de pe site-ul celor de la Olimpija Ljubljana şi a descoperit că, în octombrie 2010 – cu doar patru luni înainte de alegerea în funcţia de preşedinte al federaţiei -, Ceferin nu figura în conducerea clubului.

Aşadar, CV-ul lui Ceferin conţine încă o informaţie neconformă cu realitatea! Potrivit jurnaliştilor de la Josimar, calificările lui Ceferin au fost certificate de o facultate privată de Drept din Nova Gorice. Coincidenţă, fratele lui Aleksander Ceferin este acum lector la respectiva facultate.

 

Interviul ascuns în subteranul internetului

Turcul Cem Argun a reuşit să obţină din arhive şi textului unui interviu acordat de Ceferin publicaţiei slovene Delo, în februarie 2011, cu 10 zile înainte de alegerea sa fără emoţii în fruntea federaţiei. Una dintre temele discuţiei a fost tocmai incompatibilitatea lui Ceferin cu cerinţele Statutului federaţiei în privinţa candidaţilor.

„Statutul cere ca un candidat să fie implicat activ în fotbal pentru o perioadă de cel puţin 3 ani. Am îndeplinit acest criteriu. Noţiunea de „activ” este oricum relativă. Am fost membru activ în conducerile mai multor cluburi”, a răspuns atunci Ceferin.

Declaraţia lui nu are acoperire.

Tot atunci, noul preşedinte UEFA a spus: „Nu am niciun Naş în fotbal, care să-mi susţină candidatura”. În coada articolului, jurnalistul de la Delo, Rok Sinkovc pomenea, însă, despre oamenii controversaţi şi influenţi din Slovenia pe care avocatul Ceferin îi apărase în tribunal. Printre ei, primarul din Ljubljana şi totodată afaceristul Zoran Jankovic, care „este ca un tată pentru el (n.red. – Ceferin) şi care s-a implicat activ în candidatura sa”.

Pentru a înţelege contextul, etnicul sârb Jankovic (fost şef al multinaţionalei Mercator) este poate cea mai controversată figură publică din Slovenia de după proclamarea independenţei, în 1991. Jankovic este un apropiat al fostului lider comunist Milan Kucan, primul preşedinte al Sloveniei independente, acuzat că a mutat din Slovenia în conturi private din străinătate peste 55 de miliarde de euro!


Zoran Jankovic, fostul preşedinte UEFA, Michel Platini, şi actualul preşedinte UEFA, Aleksander Ceferin

Ameninţă cu tribunalul

După apariţia articolului de pe site-ul Josimar, Aleksander Ceferin i-a ameninţat pe jurnaliştii norvegieni cu un proces. UEFA a reacţionat şi ea cu un comunicat de presă care conţine o tentă arogantă:

„UEFA nu are absolut nicio îngrijorare legată de curriculum şi de calificarea preşedintelui ei”.

Ce spun, însă, jurnaliştii norvegieni care au dezvăluit cum actualul preşedinte UEFA şi-a falsificat trecutul?

„Ar putea fi îngrijorător că un preşedinte UEFA, care săptămâna aceasta, la alegerile de la Atena, a declarat că transparenţa şi buna guvernare reprezintă platforma lui, ar fi putut să-şi fabrice şi bruma de experienţă în fotbal pe care o are”, scriu cei de la Josimar.

Concluzia turcului Cem Argun este şi mai acidă:

 „Imaginaţi-vă ce poate face un om - care minte cu ostentaţie în privinţa CV-ului doar pentru a fi ales preşedintele unei federaţii micuţe (bugetul NZS: 10,8 milioane de euro) - pentru a deveni preşedintele UEFA. Bugetul UEFA: 2,1 miliarde de euro”

Unul dintre jurnaliştii sloveni pe care ProSport i-a contactat are o teorie interesantă. Sub protecţia anonimatului spune: „Cred că Ceferin a ajuns la UEFA pentru a încheia mandatul ăsta de doi ani şi jumătate şi pentru a ascunde lucrurile şi mai adânc în dulap, dar cu siguranţă va încerca să rupă tendinţa cluburilor mari de a controla Liga Campionilor şi va deschide competiţia şi ţărilor mici. Hai să aşteptăm şi să vedem”.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.