Alba-neagra cu penalty-uri

24 sep 2012 1690 afişări Blog

La Târgu Jiu s-au întâlnit cea mai romantică echipă din Liga 1, Pandurii, şi cea mai concretă formaţie din fotbalul românesc, campioana CFR. S-au întâlnit modestia unui creator de joc care i-ar fi plăcut şi lui Brâncuşi, Grigoraş, şi aroganţa cât Coloana Infinitului a preşedintelui Mureşan care declara înainte de meci că echipa sa joacă în Liga Campionilor împotriva unor formaţii pe care cei de la Pandurii le văd doar la televizor. Şi culmea, Mureşan nu spunea asta pe canapelele lui Măruţă sau Capatos. Chiar dacă în realitate chiar aşa e, nu poţi să declari aşa ceva decât dacă eşti un obişnuit al unor astfel de canapele. Sau dacă ai palat cu tron.

La scara Pandurilor absenţa lui Voiculeţ, un Gerrard de pe Jii, contează mai mult decât toţi cei 5 sau 6 absenţi pe care-i are CFR. În acest moment în Liga 1 doar CFR poate să aibă în afara echipei un Deac, un Ronny, un Sougou, un Kapetanos, un Sare şi cu toate acestea formaţia să păstreze un nivel rezonabil de joc.

Grigoraş se afişează în ultima vreme cu un trening Roger Federer şi jocul echipei sale chiar a început din acest sezon să aibă ceva din splendoarea jocului Maestrului. Cu CFR, Pandurii a stat bine pe linia de fund, a construit solid şi pe dreapta şi pe rever şi a urcat curajos la fileu peste un adversar, CFR, care a admis că trebuie să stea mai mult la cutie în faţa unui asemenea jucător.
Poţi să-ţi arăţi clasa de fotbalist chiar şi la un penalty. Modul decis în care s-au dus Maxim şi Răduţ la cei 21- 22 de ani ai lor să bată loviturile de pedeapsă în momente atât de tensionate şi felul în care au trimis mingea hotărât ne fac să simţim încă o dată stofa de fotbalişti în contrast cu postavul altor jucători.

În schimb, la stofa de calitate pe care ar fi putut să o aibă echipamentul negru de arbitru există nişte semne de întrebare. CFR ar fi trebuit să primească un penalty în final, la Camora, deşi dinspre Cluj probabil s-au văzut chiar două, punându-l la socoteală şi pe cel la Nicoară. Oricum, am avut parte de un Balaj surprinzător după ce, într-un edict de la Palat, arbitrul băimărean fusese catalogat drept un Luţu sub acoperire al lui Paszkany.
Derbyul de modă nouă de la Târgu Jiu ne-a purtat de la cei mai promiţători români, Maxim şi Răduţ, la cel mai bun străin al campionatului, Bastos. Ironic, cavalcada lui Bastos care a pornit la Basel, a continuat la Braga şi a impresionat din nou la Târgu Jiu vine după ce oficialii CFR-ului îl surghiuniseră în sezonul trecut pe brazilian la periferia primului 11 clujean.
La Tîrgu Jiu, modestia a eclipsat aroganţa. În acelaşi ton cu aerul superior al preşedintelui clujean, şi Andone spunea că CFR nu trebuie să schimbe nicio istorie a confruntarilor cu Pandurii la Târgu Jiu ci doar trebuie s-o continue, cu trimitere la victoria obţinută de el cu CFR în 2007 pe terenul oltenilor. Ei bine, istoria şi-a păstrat linia: CFR n-a luat niciun punct la Târgu Jiu aşa cum i s-a tot întâmplat acolo în ultimii 5 ani.

Versiune selectata: mobil / standard