Cât costă banii din Golf

9 sep 2015 5726 afişări Blog

În fugă, trei observaţii pe marginea dublei naţionalei cu Ungaria şi Grecia.

1.Din naivitate, din suficienţă, am încălcat o regulă nescrisă care măcar ţinea locul criteriilor de selecţie. Cine se transferă în Golf nu mai pupă echipa naţională. Sau, după moda ultimei veri, cine se transferă în China. Vezi cazurile Tănase şi Bicfalvi. Ne-am mărginit să cochetăm cu surprinderea că Pintilii nu mai era Pintilii cel pe care-l ştiam din epoca Steaua, că Sânmărtean şi Keseru parcă şi-au pierdut suflul, nu mai au prospeţime, iar pe Keseru mai toate fazele de finalizare îl prind gâfâind după sprintul până în careu advers. Am încâlcit o regulă şi ne-am închipuit că lucrurile se vor aşeza de la sine. Nimeni nu ştie cum. După cum remarca un mucalit, transferul în Golf înseamnă de fapt o vacanţă pe bani. După cum e şi viaţa de dincoace de porţile stadionului. Nu prea poţi să ai deodată şi glorie, şi carduri ghiftuite. Am tot ocolit amnezici răspunsul la o întrebare care nu mai avea nicio necunoscută şi până la urmă ne-am trezit cu încă o durere de cap: de ce au fost aproape toţi mătrăşiţi atât de repede din Golf?! Stăruie senzaţia că şeicii n-au pregetat să scape cât mai degrabă de toţi. Inclusiv Piţurcă şi Reghecampf. Sună trist, dar la ce a oferit Pintilii naţionalei în actualele preliminarii putem găsi un contracandidat cu ceva valenţe şi în campionatul de-acasă.          

 2.Apropo de Pintilii şi rolul său. De unde şi până unde a ajuns tabu în fotbalul nostru desenul tactic cu doi închizători? Musai cu doi închizători!! Ah, am avut cu vreo doi-trei ani în urmă doi mijlocaşi la închidere care se numeau Bourceanu şi Pintilii. Plămânii echipei. Au fost odată. În această capcană a picat şi Steaua. Şi-a închipuit că e singurul model de călcat pe urme, matriţa de succes şi am văzut cu toţii ce-a ieşit în returul ultimului campionat cu Prepeliţă şi cine s-a mai nimerit lângă el. Atunci când pedalăm cu sârg pe dilema "ori Sânmărtean, ori Budescu" înseamnă că de fapt ne ţâţâie fundul la intervenţiile lui Chiricheş ori Dragoş Grigore şi ne luăm o marjă în plus de siguranţă. Dar mimăm că vom juca ofensiv. Cu şase fundaşi.                                     

3.Investigaţie-fulger, marţi, în ediţia de dimineaţă a telejurnalului de pe RAI. "Suntem patria fundaşilor, dar de ce am înscris totuşi doar trei goluri în ultimele patru meciuri?" Curgeau imagini, reuşite şi comentarii despre vârfurile de ieri şi de azi ale squadrei azzurra. Inzaghi, Del Piero, Vieri, Pelle, Eder... Concluzie tranşantă: "atacanţii de azi au un evident deficit de calitate". Deficit de calitate... Constatarea vizavi de şubrezimea actualei generaţii din il calcio poate ajunge şi la urechile atacanţilor noştri, diamante de sticlă chioară închipuite veritabile. Precum ţâfnosul Chipciu. La un moment dat, cândva, şeptarul Stelei va înscrie un gol fâsâit cu Voluntari ori Botoşani. Parcă-i şi citim pe buzele ferecate cu arătătorul declaraţia-şablon "acum le-am închis gura contestatarilor..."  

Versiune selectata: mobil / standard