Cristian Scutariu, despre antrenorii care salvează fotbalul românesc: ”Rataţi în deşert, premianţi la ei acasă”

5 dec 2018 6692 afişări Liga 1
Cristian Scutariu, despre antrenorii care salvează fotbalul românesc: ”Rataţi în deşert, premianţi la ei acasă”

Cu atitudinea unui poliţist de cartier care tocmai a dezbracat de banii de buzunar nişte puşti prinşi că mâncau corcoduşe din curtea spitalului, Mircea Rednic s-a înfiinţat ţanţoş în faţa microfoanelor după un nou eşec umilitor. Jucătorii sunt de vină! Unul e gras, altul e slab, altul câştigă mult, unuia nu îi pasă, altuia nu îi place frigul. Ca de fiecare dată, antrenorul adus după ce a fost concediat de echipa de pe locul 11 din Arabia Saudită driblează asumarea responsabilităţii cu o abilitate pe care, dacă ar fi avut-o Salomao sau Hanca, Dinamo era în playoff deja.

Dar nu e totul despre Rednic. De fapt, nici nu e vina lui. El e doar un excelent om de PR, un desăvârşit om de marketing. Se vinde bine, mereu s-a vândut aşa, şi profită de pe urma acestui skill. Vina este a fotbalului românesc, cel care şi-a făcut eroi din cei care au ”performat” în unul dintre puţinele locuri de pe Pământ cu un fotbal mai slab decât cel din România. Rednic, adus de bun după o concediere din subsolul Arabiei Saudite. Reghecampf, eternă variantă de salvare pentru FCSB, concediat şi el de la vreo două-trei Al-uri din Golf. Dan Petrescu, omul care vine periodic să-şi mai ridice cota în România, a fost dat la rându-i afară de prin Qatar, a retrogradat prin China, dar e antrenorul anului 2018 în viziunea unei glume de anchetă pe care presa, în goana după facil, a creditat-o şi a promovat-o. De marele antrenor Olăriu, nu mai pomenesc. El e variantă de lux pentru orice, FCSB, naţională, deşi antrenează de ani de zile într-un fotbal, aşa cum ziceam, indiscutabil mai prost decât al nostru.

Când astea îţi sunt reperele de calitate, nu ar trebui să te mire. Nici pe tine, dinamovistule, că echipa e ciuca bătăilor şi e la retrogradare. Dar nici pe tine, microbist român, că naţionala îţi e în urna a patra şi că spaniolii nici nu ne iau în calcul când analizează parcursul către Euro 2020. 

În acest context, dintr-o combinaţie de ură nejustificată şi prostie crasă, fotbalul românesc evită să îşi folosească antrenorii care au performanţe reale. Hagi e neglijat de FRF, deşi, realist vorbind, antrenează singura echipă din ţară care joacă fotbal. Răzvan Lucescu nici nu intră în calcule pentru naţională sau pentru vreun premiu de final de an, cu toate că domină Grecia cu PAOK. O Grecie care ne distruge din punct de vedere fotbalistic la orice nivel, începând de la juniori, trecând prin echipele de club şi terminând cu naţionala. Boloni nu ne interesează, deşi e în prim-plan prin Belgia. 

Ne interesează doar caterinca lui Rednic, suntem curioşi să vedem dacă Reghecampf mai jigneşte vreo echipă de tradiţie îmbrăcându-l pe Piţi Talent cu treningul clubului, vrem să râdem cu exploziile de furie ale lui Dan Petrescu şi ne amăgim cu gândul că, atunci când ne va fi mai rău, vine Olăroiu să ne salveze. Rataţii din deşert, premianţi la ei acasă.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.