"Sunt răi copiii, Bulă!" Cristian Scutariu, despre dolarii care l-au ajutat pe Răzvan Lucescu să îşi aducă aminte că are demnitate

1 iul 2019 16268 afişări Fotbal Extern
"Sunt răi copiii, Bulă!" Cristian Scutariu, despre dolarii care l-au ajutat pe Răzvan Lucescu să îşi aducă aminte că are demnitate

Evoluţia României U21 putea fi şansa românilor de a se trezi, fotbalistic vorbind. Puteam să ne bucurăm câteva zile, apoi să analizăm şi să repetăm ceea ce am făcut bine în formarea celor care au spulberat Anglia şi Croaţia. Dar n-am făcut asta, am ales să ne concentrăm, după ce Boeingul Tarom a atins asfaltul de pe Otopeni, pe gagica lui Adrian Rus, pe transferul lui Ianis Hagi la Barca şi Borussia sau pe hăhăielile lui Mihai Stoichiţă, acest autodesemnat Creator pentru tot ceea ce loveşte bine cu piciorul în minge prin zona asta, de la Severin la Mangalia şi-n nord, spre Suceava. 

Dintr-un motiv care îmi scapă, preferăm să ocolim cu viteză orice analiză ce ne poate ajuta să ne depăşim condiţia şi, în loc, ne acoperim penibil cu capu-n nisip sau, într-un exerciţiu de camuflaj ratat, precum o pasăre de curte fără antrenamentul sălbăticiei, uitându-ne fix în altă parte cu speranţa că răul ne va ocoli.

Din ciclul ”Nu ne interesează realitatea, nu vrem să învăţăm nimic” se poate sublinia şi episodul ”Răzvan Lucescu la Al Hilal”. Într-un moment în care unul dintre cei mai ”on fire” antrenori români pleacă din Grecia, campion şi supercampion, în Arabia Saudită, obligaţia oricărui individ care a depăşit nivelul Homo erectus (să mă ierte creaţioniştii) trebuie să fie penalizarea situaţiei. Pentru că se presupune că discutăm despre fotbal, nu despre bani, altfel ne angajăm toţi la Ziarul Financiar şi numărăm zilnic evoluţia Bitcoin şi indicele ROBOR. Ori, dacă discutăm despre fotbal, orice specialist, de la Panduru până la Dumitrescu şi orice ziarist, de la ProSport sau GSP până la... De fapt, atât. Toţi oamenii ăştia ar fi trebuit să semnaleze corect situaţia. Nu există o altă justificare pentru gestul făcut de Lucescu decât banul. Sfântul Mucenic Dolar din Arabia Saudită, unicul argument al unei zone pe care nici saudiţii n-o apără cu vehemenţa românilor care-şi găsesc acolo nişte locuri bune, refuzaţi fiind de Europa.

Să nu ne înjurăm degeaba pe la comentarii: nu vă imaginaţi că aş putea critica vreodată un om din fotbal, antrenor sau jucător, când alege banul. Mai ales unul de valoare complet insignifiantă în breaslă, precum Răzvan Lucescu, unul pe care nu îl văd o pierdere pentru fotbalul românesc. Şi eu, probabil, m-aş duce pe un salariu de patru ori mai mare în orice altă parte prin presa din România, presupunând că cineva şi-ar putea permite să-mi plătească un salariu atât de mare. Lucescu a ales banul, să fie sănătos, să se plictisească numărând.

Problema reală, ca să revenim la primele paragrafe, e că noi ratăm şansa de a fi cinstiţi. Şi, dintr-un curios spirit de solidaritate, amestecat probabil cu dorinţa de a nu părea chiar ultimii zambieni ai Europei, pictăm plecarea lui Lucescu în culori frumoase. De fapt, ne spune Costin Ştucan pe Facebook, Răzvan n-ar mai fi suportat presiunea patronului, implicarea lui şi a fiului său în alcătuirea echipei. O concluzie eronată, evident, mai ales că toţi cei care cunosc felul în care se desfăşoară lucrurile la PAOK pot jura că implicarea despre care vorbeşte Ştucan s-a manifestat încă din primele luni şi, în unele ocazii, a fost de-a dreptul uriaşă. Iar Răzvan n-a avut un exces de... demnitate atunci, chiar dacă Chelsea îl umilea la Londra după ce fiul lui Savvidis îşi băga cu forţa pe teren, în apărare, un amic ce era eliminat în primele minute. Atunci nu era vorba despre presiune? Sau nu venise Sf. Mucenic de după dune? 

Sigur, colegul Ştucan nu e rău intenţionat, probabil n-a acoperit problema din toate unghiurile. Rău intenţionaţi sunt băieţii care antrenează în zonă. Daniel Isăilă, de exemplu, cel care după ce a terminat de muls nişte grame de recunoştinţă pentru traseul naţionalei U21 sub Rădoi, s-a concentrat pe umflarea fotbalului din Arabia Saudită. Aflăm de la Isăilă că Arabia Saudită nu are doar o întrecere internă mai tare decât a noastră, Liga 1, cică e mai tare chiar şi decât Grecia. Iar acest Al Hilal e un fel de balaur, un fel de Barcelona altoit cu Liverpool şi cu banii PSG-ului. Nici la Neversea nu se consumă ce trebuie să consumi înainte să insinuezi că un fotbal care dă echipe în grupele Ligii Campionilor e sub cel la care pauza de hidratare e urmată de cea pentru rugăciuni şi pentru sărutat mâini de amici de şeici. 

Aşadar, în loc să ne vedem de treabă cu demnitate, în loc să spunem clar că Răzvan a plecat doar pentru bani, încercăm să ne păcălim cu fotbalul bun din zona arabă sau cu alte motive uşurele. Adică n-am eşuat noi, ca naţiune, când ne-am trimis unul dintre cei mai vizibili antrenori ai momentului în zona aia unde, să fim serioşi, nu se duce niciun om din fotbalul mare în mijlocul carierei. Deci n-am eşuat noi, da? Au crescut ei. Ne protejăm minţindu-ne. E ca-n bancul ăla cu Bulă venit pe fugă, plâns, la maică-sa în bucătărie. ”Mami, copiii nu mă mai primesc la fotbal, îmi spun că am capul pătrat şi le sparg mingea”. La care mama lui Bulă, cu mişcări la 90 de grade pe creştetul plodului: ”Sunt copiii răi, Bulă! Sunt copiii răi”.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.