1 solist pe nesimţire

28 mar 2009 7 afişări Blog
Mă duc acasă, la Constanţa. Cu trenul. Cred că asta înseamnă ecologie, şi nu campanii de ecologişti de Dorobanţi care spun că sting lumina o oră în viaţă după ce se dau jos din gipanul care haleşte o tonă de petrol pe km. Din compartimentul jegos îmi zâmbesc botos(x) concitadina mea plecată la cules de semnături pentru viza (sau varza?) de Bruxelles şi o piţipoancă care, cacofonic, anunţă populaţia României că ea se uită la meci în chiloţi şi sutien. Oare cu lumina stinsă? Dinamica e ca în faimosul tablou „Carul cu boi”. Românii au inventat trenul care de un deceniu face 200 şi un pic de km în 4 ore spre 5. Acasă, sârbii au ales să viziteze mândreţea oraşului, Cazinoul. Şi au văzut că urmările războiului lor pot fi nişte glume pe lângă cele lăsate de nesimţirea românească, responsabilă de transformarea unei capodopere de arhitectură într-o ruină. Ard de nerăbdare să mă reîntâlnesc cu prietenii bişniţari. Sunt convins că sunt tot cei din adolescenţa mea. Îi ştie tot oraşul, mai puţin organele. Odată, i-am descoperit doldora de bilete tocmai la Baia Mare, când venirea Stelei acolo a declanşat isteria. Ăştia da capitalişti cu iniţiativă! În România, naţionala de fotbal uneori câştigă, alteori pierde. Însă gipoecologiştii, politicienii care te fac să pui botul, curvele, nesimţirea, bişniţarii şi mai ales organele sunt de 1 solist la noi acasă. Hai România!
Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.