Atacul cu orice preţ

21 feb 2012 607 afişări Blog

Deşi jocul ofensiv cu Twente a fost aşa şi aşa, la Steaua atacul e o chestiune extrem de importantă. Atacul care nu întotdeauna pune în pericol poarta adversă, dar creează panică în propriile rânduri.

Duckadam îl atacă pe Tătăruşanu, Bourceanu îl atacă pe Duckadam, Gigi spune că Tătăruşanu doarme, tot el zice de Nikolic că a fost slab. Atacuri peste atacuri, discuţii peste discuţii, în aer pluteşte o tensiune ofensivă care ar fi extrem de eficientă dacă s-ar revărsa pe gazonul olandez spre poarta lui Twente.
În aceste zile cea mai eficientă cale o reprezintă canalizarea energiilor ofensive asupra adversarilor, nu asupra unor persoane din interior. Domnule căpitan Bourceanu, chiar dacă ai acumulat tensiuni interioare, senzaţia e că ai încurcat portarii. Cel mai nimerit ar fi să le îndrepţi împotriva lui Mihailov, băiatul acela din poarta lui Twente, nu împotriva lui Duckadam, fost portar şi el, dar pe vremuri, nu acum. Chiar aşa, căpitane, dacă nu-ţi convin comentariile lui Duckadam şi reacţionezi, înseamnă că-ţi convin cele ale lui Gigi Becali, că n-ai zis niciodată nimic atunci când i-a atacat pe colegii tăi şi uneori, ce-i drept rar, chiar şi pe tine!

Da, e adevărat că pentru calificare trebuie atacat. Dar nu pe la televiziuni, ci pe verdele gazon batav. Trebuie posesie a balonului, mai puţin a frazei colţoase de la televizor. E indicat ca Ilie Stan să-şi pună vată în urechi, că dacă stă să asculte toate şicanele şi toate bârfuliţele, o ia razna! Că Nikolic, că neNikolic, că Prepeliţă în dreapta, că Brandan, că Latovlevici, că Tătăruşanu sau că Stanca, doar el decide. E suficient de lucid pentru asta, e genul de om care poate să judece chiar şi neplătit de trei luni. Şi e şi învăţat cu regimul ăsta de austeritate, s-a şcolit la Brăneşti, fortăreaţa-tip a muncitului cu buzunarele goale.

Acest retur cu Twente e învelit nemeritat în scandal şi bârfă, în loc să fie o sărbătoare a calificării în fazele superioade din Europa League. Că va merge mai departe, că nu, Steaua se mistuie pe ea însăşi, ignorând că există viaţă şi după Enschede. În acest timp, adversarii din campionat îşi refac forţele prin victorii călduţe în primitoarea Antalya, aşteptând în linişte aprigele confruntări cu Mioveniul din campionat. Pe ele, returul le ia de proaspete, pe Steaua o va găsi deja uzată de toate tensiunile pe care i le-a adus dubla cu De Jong şi Ola John.

P.S.
La 7 fără 10 aseară Gigi Becali tuna împotriva lui Ilie Stan la Fanatik Show împotriva lui Ilie Stan, iar la 7 şi 10 raporta la GSPTV că s-au împăcat. Ce a determinat această metamorfoză? Ideea că are nevoie pe mai departe de antrenor şi că tot ce spusese Ilie înainte, în cursul după-amiezei, răstălmăcit sau nu, erau vorbe adevărate. Când unui om, fie el şi Gigi Becali, îi vine mintea de pe urmă, nu poţi decât să te bucuri. Doar el poate ordona pacea în propria ogradă, nu numai pentru Twente, ci pentru totdeauna.

Victoria cu Dinamo, calificarea în primăvara europeană, sunt argumente suficiente să-l laşi pe om să-şi vadă de treabă. Că Ilie e ca şi dat afară? Toţi antrenorii din lume sunt, încă din momentul în care semnează. Aşa cum cu toţii ne naştem ca să murim!


Versiune selectata: mobil / standard